O piatră tombală necunoscută: Axente Sever (jud. Sibiu)

 


 

 

 

De ceva timp, Medievistica a inițiat și continuat, în ritm oarecare, postarea unui număr de lespezi funerare aparținătoare Evului Mediu și Epocii Premoderne. Acesta ar fi un punct de plecare și o motivație la cele câteva rânduri care urmează.

A doua motivație este cea legată de o semnalare directă[1], care m-a condus și ea la acest rezultat.

Biserica fortificată de la Axente Sever (Frauendorf, jud. Sibiu) este cunoscută mediatic, dar foarte puțin analizată în detaliu. Aceasta face ca, nici să poată surprinde ca printre pietrele care i-au cuprins incinta vizibilă, să treacă cu totul nevăzut un fragment cu urme foarte clare de cioplire specială (fig. 1). Piatra se află situată în exterior, aproximativ la sud-est. Se detașează destul de ușor în masa de zidărie din cărămidă, cu toate că, cromatic, are o culoare mai închisă, cauzată probabil de eroziunea atmosferică. Când a fost montată între cărămizi, piatra fusese deja fragmentară. Doar partea ei de sus a fost aliniată la asizele din cărămidă, în timp ce jos ea avansează cu un colț peste toată rânduială asizelor. 

Ceea ce se distinge este o lucrătură în relief simplu, cu urmele vizibile ale unor semibaghete. Două sunt așezate în unghi drept, o a treia este un semicerc care face legătura dintre cele două drepte. În timp ce una dintre linii pare a se fi oprit cu bună știință la o distanță scurtă de semicerc, cea perpendiculară a fost curmată prin ruperea pietrei.

O simplă rotație de imagine a ajutat la recunoașterea decorului și, implicit, la stabilirea originii fragmentului. Îndată ce partea inferioară este îndreptată, decorul are o evidentă alură de postament.

Din același punct, analogiile, dezleagă misterul origini pietrei. Le descoperim tot în Funeraria Medievisticii. Un postament treptat, nu semicircular, se regăsește la Cricău (jud. Alba)[2], Cârța – mănăstirea cisterciană (jud. Sibiu)[3] ori la Curtea de Argeș (jud. Argeș)[4]. Postamentul a împrumutat aspectul unei roți în cazul de la Sălard (jud. Bihor)[5]. La Sibiu, cunoscuta lespede a domnitorului Mihnea Vodă „cel Rău” (1510), conține de asemenea o cruce cu postament semicircular[6].

Urma unei cruci martelate, însoțită de un scut răsturnat la piciorul ei, de văzut la Cehu Silvaniei (jud. Sălaj)[7], dezleagă în mare parte „moda” acestor însemne funerare. A fost vorba despre o clară imitație a unor cruci verticale, de care, adesea, se atașau scuturile răsturnate – ca semn al decesului, nobililor înhumați. Dintre elementele care conținuseră inventarul complet al decorului funerar (postament, cruce, scut), au fost selectate doar unele dintre decoruri.  

În această situație, ni se pare de domeniul evidenței că la Axente Sever o lespede funerară a fost fragmentată și refolosită ca material brut de construcție în zidul de incintă. Un desen-reconstituire, însoțit de o analogie schematică (fig. 2), este ultimul lucru pe care l-am putea oferi pentru a isprăvi discuția.

În aceea ce privește datarea, ea trebuie apreciată tot în raport cu pietrele catalogului. Cele mai multe asemenea lucrări au apărut în sec. XIV, dar au continuat și până la început de veac XVI.

 

Gelu Munteanu