Medievistica Forum

Forumul medieviştilor din România
Acum este Noiembrie 18, 2017, 07:51:45 PM

Ora este UTC + 2




Scrie un subiect nou Răspunde la subiect  [ 14 mesaje ] 
Autor Mesaj
MesajScris: Decembrie 29, 2007, 11:58:06 AM 
Neconectat
Sr. Member

Membru din: Decembrie 29, 2007, 11:48:12 AM
Mesaje: 31
Pe paginile acestui site am asistat la citirea primelor opinii publice despre "opera" lui Al Simon. La inceput am avut indoiala ca in spatele disputei se aseaza un inca necunoscut conflict Adrian Andrei Rusu versus Ioan Aurel Pop. Numai ca interventia unui alt protagonist, de la Bucuresti (Liviu Pilat), imi redeschide ochii. Numai din lectura comparata a interventiilor, am realizat cum sta treaba, cu adevarat. Din pacate, se protejeaza un "tanar" care nu stie sa scrie, dar are o ambitie imensa. Fenomenul de protectie este trist si daunator cui il practica si istoriografiei din care face parte.
Incerc sa ofer tuturor documentul ultim al "fenomenului" Al Simon: a se vedea SMIM, 2007.


Sus
 Profil  
 
MesajScris: Februarie 03, 2008, 07:46:26 AM 
Neconectat
Sr. Member

Membru din: Decembrie 29, 2007, 11:48:12 AM
Mesaje: 31
"Onorabile"
Sunt suficient de responsabil de ceea ce scriu. Tonul care insinuează încălcarea unui statut de conduită provine dintr-o particulară digerare a lecturii. În tot ceea ce am scris, nu se făcea nici cea mai mică referire la imaginea unui om anume, ci [i]la ceea ce a scris el şi cum anume este înţeles[i]. Or, cartea de censored, cât şi recenzia, sunt în termeni juridici "bunuri publice"! Drept urmare, oricine se poate pronunţa asupra lor. Dar TOŢI!
Matale te referi la încălcări de bun simţ. Cum anume s-a încălcat el? Sau poate numai Liviu Pilat a făcut-o?
Dacă, tot pentru matale, revista "SMIM" săvârşeşte acte de ruşine, aş dori să-mi comunici care revistă de specialitate, din România ori străinătate, ţi-ar conveni matale ca tip de conduită. Cea care tace gros? Cea care face elogii la tot ceea se publică?
Încercând să mă incriminezi, săvârşeşti exact actul de care mă bănui, adică pui eticheta în dreptul lui Liviu Pilat ("care este exact un filistin").
Până la urmă, de unde am plecat şi unde am ajuns? Matale ai ceva cu reacţia la o lectură. Nu-ţi convine cum s-a scris ea. Nici nu te interesează dacă cartea recenzată este aur sau gunoi. Nu ne spui dacă eşti de partea celui care a declanşat povestea. Prin modul de a răspunde, eu mă tem că, spre deosebire de doi istorici cunoscuţi, ai descoperit un farmec aparte şi contribuţii istoriografice esenţiale la textul Simon.
Nu m-ai convins prin nimic de ce nu aş putea sau nu ar trebui să devin un al 2-lea Liviu Pilat. Sunt sigur că nici modelul matale nu poate fi împrumutat. Măcar pentru faptul că scri puţin şi sentenţios; dacă nu şi din aceea că nu prea te poţi revendica din şcoala Notarului Anonim.
Dacă "filistinismul" este o aluzie la ceea ce se întâmplă în interiorul Institutului de Istorie "A. D. Xenopol" din Iaşi (apropo, frumoasă marcă i-ai găsit pentru oraş), atunci poate ar trebui să avem o discuţie specială. Numai că ea este deja în justiţie şi nu prea avem dreptul să o particularizăm. Dar întâmplările ar trebui seminarizate pentru a cunoaşte ce fel de tensiuni zac sub covorul istoriografiei actuale din România.


Sus
 Profil  
 
MesajScris: Februarie 03, 2008, 11:29:21 AM 
Neconectat
Jr. Member

Membru din: Februarie 03, 2008, 10:50:45 AM
Mesaje: 5
1. Unora nu le place critica, este clar! Daca sunt istorici, nu inteleg de ce, cum D-zeu sa ai pretenţia ca iti faci treaba fără să fii critic fata de altii si faţa de tine?
Deranjul pe care l-a facut o simpla popularizare a unei recenzii (eu asa am vazut-o, si cred ca am primit-o la fel ca alti destinatari) mi se pare exagerat si denota groaza unora de nu fi cumva criticaţi la rândul lor.
De la asta mi s-a parut ca a plecat totul, iar mesajele au inceput sa fie de o parte si de alta exagerate si duse pe probleme care nu mai conteaza fata de tema cea mai importanta: cartile d-lui Simon (ca tot ce se publica) pot fi recenzate. In ce fel, depinde de fiecare autor, de educatia lui, de temperament,... de gramatica lui. Autorul poate eventual sa bata obrazul cuiva care a depasit anumite limite - spre atacul la persoana, de exemplu. (Dar in acest caz, autorul nu se face prezent in dezbatere! se pare ca e prea ocupat, iarasi, sa scrie carti si sa faca simpozioane stiintifice dedicate lui Stefan si Matia - urmeaza!).
Sa nu fi scris nimeni despre cele vreo mie de pagini pe care le-a publicat d-l Simon, as fi gasit absolut ABERANT pentru o lume care se vrea de "ştiintifici". Trist este ca a trebuit sa se provoace astfel un dialog public, lumea "savanta" bârfind doar in mici si multe "bisericuţe" (aceasta adevarata instituţie creata din bine intreţinuta pe vremea cand nu se putea vorbi deschis) despre d-l Simon ca despre un caz foarte grav, de recomandat medicilor spre studiu. Personal, [b]astept sa li se facă in sfârsit rusine celor care ii sustin (raspunzand invitatiilor) d-lui Simon simpozioanele organizate - pe adevaratul motiv, ca se mănâncă si se doarme bine - sau scriitura, neanalizând-o public.


Ultima oară modificat de D_Antonesei pe Februarie 03, 2008, 11:45:13 AM, modificat 1 dată în total.

Sus
 Profil  
 
MesajScris: Februarie 03, 2008, 12:03:17 PM 
Neconectat
Hero Member

Membru din: Septembrie 15, 2007, 03:58:57 PM
Mesaje: 91
Poate că nu ar fi rău să se adauge la "cazul istoriografic Simon", două episoade mai puţin cunoscute. Pe www.medievistica.ro a apărut şi o recenzie de-a mea, dedicată cărţii despre Matia Corvin şi Ştefan cel Mare. Am scris scurt, socotind că, cel puţin deocamdată, situaţia este incurabilă din punct de vedere al autorului, dar de o gravitate extremă din punctul de vedere al instituţiilor care îşi oferă girul pentru a-l publica.
Înainte de a apărea acest material, d-l Simon mi-a făcut "onoarea" de a-mi răspunde la prima recenzie, în Studia Univ. Babeş-Bolyai. Historia, 51, nr. 2, 2006, p. 198-199. Nu voi comenta, în nici un fel, acest text. Las pe terţi să-l asimileze, ca să poată singuri să înţeleagă scrisul istoriografic al preopinentului meu.
În logica comună, se utilizează butada: "când doi îţi spun că eşti beat, du-te şi te culcă". Acesta ar trebui să fie un final!


Sus
 Profil  
 
MesajScris: Februarie 03, 2008, 01:57:44 PM 
Neconectat
Sr. Member

Membru din: Decembrie 29, 2007, 11:48:12 AM
Mesaje: 31
Cred că, în final, vom sfârşi prin a ne înţelege. Discuţia continuată în termeni urbani, ne va duce către nişte semne de respect, nu spre un duel.
Da, exemplul recenziilor exterioare este bun până la un punct. Eu nu am acces la JSTOR, dar recenzii am văzut de toate felurile. Şi foarte dure! Cred că ele nu sunt prea dese (cum nici la noi), numai pentru că lumea de "dincolo" (spre deosebire de a noastră), este aşezată în rânduileli pe care noi nu le-am învăţat, nu le cultivăm şi nici nu le gustăm.
Pretextul a fost un "caz" cu recidivă, care se întâmplă să şocheze. Ce facem? Îi dăm pace să se vindece singur ori îl folosim drept învăţătură?
Eu nu cunosc vreo revistă sau editură românească care să acţioneze după reţeta descrisă. Poate că, din această dezbatere revine necesitatea unei asemenea practici! Dacă noi vom fi de acord, mai trebuie ca şi funcţionarii care administrează editurile să le accepte. Dar, autorul "şi-a dat drumul"! Deci se expune de bună voie la reacţie. Nu a întrebat pe nimeni dacă ar fi de acord cu ce va publica. Pentru că numai de lemn să fi, că tot simţi ceva după o lectură.
Dacă tăcem şi nu scriem ne facem complici la tot ceea ce încurajează anormalul. Căci s-a terminat şi cu martirii arşi pe rug şi cu cruciaţii! De la o carte, până la politicianul grotesc sau ticălos, ne prea lăsăm în tradiţia de "non combat". Pe domeniul istoriografiei un "Simon", poate fi întruchiparea unui "Iliescu" din politică! Fiecare în domeniul lui şi atunci mai putem spera la vremuri de trăit.
Într-o lume de tăcuţi, glasul unui revoltat trebuie să fie acela al "urii"? Ce poate avea Liviu Pilat, personal cu Al. Simon? Unul e la Iaşi, altul la Cluj-Napoca. Împart vreo iubită? vreun loc de casă sau post de cercetare? Primul îl citeşte pe al doilea şi se sperie. Cu dreptul oricăruia, se aşterne pe scris. O face incisiv, amuzant, demonstrat. A fost vorba despre revendicarea Daciei personale a lui Al. Simon?
Eu zic aşa: dacă primul nu se jenează să publice astfel, de ce al doilea s-ar jena să-l cruţe? Este o elementară cauză - efect. Dincolo mai pot fi nunaţele: că mie îmi scapă în graba degetelor mişcate pe tastatură un "i", altul face alergie la o idee exprimată prin cuvinte mai rare.


Sus
 Profil  
 
MesajScris: Februarie 03, 2008, 04:18:58 PM 
Neconectat
Jr. Member

Membru din: Februarie 03, 2008, 10:50:45 AM
Mesaje: 5
Haideţi să ne pierdem în discuţii sterile! Cam aşa îţi vine să spui după parcurgerea celor mai multe din mesajele topicului. Din fericire aţi observat şi Dvs că subiectul nu mai poate fi continuat astfel. Eram chiar pe punctul de a vă întreba (şi nu mă adresez doar unuia dintre participanţi!) dacă nu cumva simtiti că vă consumaţi energia (si dovediti că aveţi foarte multă) pentru lucruri minore, în timp ce alţii produc maculatură sau norme care Vă afectează viaţa profesională?

Şi dacă tot vorbiţi de un cod al deontologiei profesionale, v-aţi gândit probabil şi ce o să faceţi cu el(?). Sau nu? Că la noi nu e obişnuit să se gândească în perspectivă şi la ce rost are ceva chiar pozitiv fiind. Sau ce o să includă? Chiar v-aţi gândit la dezbateri despre cum e normal să arate o carte, o ediţie (spre ex., după ediţii ale altora sau după manuscris?), o revistă, o recenzie? Sau despre ce se cheamă să fii specialist? În acest caz, presimt că o să fie mai multă lume pe acest forum.

Şi apropos de lucruri minore, ca să încheiem subiectul. Ideea cu roşul mi-a venit in minte in ultima secunda, pentru ca textul meu de "Newbie" sa fie văzut intre textele care s-au înmulţit. Pe de altă parte, la vârsta mea de douăzeci şi ceva de ani, imi chiar place roşul. Şi uneori chiar aş vrea să însemne că vreau să ţip un pic (sper că nu o luaţi în sens strict) la multele lucruri care merg strâmb în ţara asta. Unul dintre ele este felul în care se clădesc carierele.

Eu am şi încheiat aici, cu speranţa că veţi deschide alt topic. Acesta n-a fost rău, dar l-aţi dus – fără excepţie - într-un plan personal, făcându-vă avocaţii sau procurorii unui singur caz pe care nu vreţi să-l ajutaţi. Spun că nu vreţi să-l ajutaţi deoarece consider că o critică făcută la timpul potrivit e terapie curată! Pentru autor şi pentru tot mediul profesional.
Succes!


Ultima oară modificat de D_Antonesei pe Februarie 03, 2008, 04:21:44 PM, modificat 1 dată în total.

Sus
 Profil  
 
MesajScris: Februarie 04, 2008, 09:41:10 AM 
Neconectat
Sr. Member

Membru din: Decembrie 29, 2007, 11:48:12 AM
Mesaje: 31
Eu unul sunt de acord.
Dacă Magistrul ne propune ceva şi voi fi în stare, nu mă voi da în lături de exprimat păreri.


Sus
 Profil  
 
 Subiectul mesajului: Continuare
MesajScris: Iunie 04, 2008, 02:16:15 PM 
Neconectat
Hero Member

Membru din: Septembrie 15, 2007, 03:58:57 PM
Mesaje: 91
Vă semnalez că personajul de care s-a tot scris aici este îndreptăţit la noi judecăţi. Le-am produs după aruncarea pe piaţă a unei noi culegeri de studii Ştefan cel Mare - Matia Corvin, pe care a "aranjat-o" minunat la umbra aceloraşi prea-îngăduitori dascăli ai săi. Se va vedea în curând textul meu.


Sus
 Profil  
 
MesajScris: Iunie 08, 2008, 09:14:17 AM 
Neconectat
Sr. Member

Membru din: Decembrie 29, 2007, 11:48:12 AM
Mesaje: 31
Omul nu se dezminte. Dar şi susţinătorii săi stau fermi lângă, preferând să urmeze solidari soarta Titanicului...


Sus
 Profil  
 
 Subiectul mesajului:
MesajScris: Octombrie 25, 2008, 10:46:25 AM 
Neconectat
Sr. Member

Membru din: Decembrie 29, 2007, 11:48:12 AM
Mesaje: 31
Ma bucur sa impartasesc Lumii ca eminentul medievist Alexandru Simon a primit recunoasterea oficiala a inaltelor sale merite istoriografice prin angajarea sa la "Institutul de Studii Transilvane", al Academiei Romane, condus de iubitul sau dascal, conducator de doctorat si sprijinitor neconditionat, prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, membru corespondent al Academiei Romane.
Eu nadajduiesc ca tinarului autor sa nu fi obosit dupa TREI (?) volume masive publicate si sa ne ofere, pina la indepartata sa pensionare, MII de alte volume la fel de pretioase ca si cele pentru care a dobindit inalta noastra apreciere, stima si consideratie. Desigur, impreuna cu aceia a "unor largi colective de oameni ai muncii".


Sus
 Profil  
 
 Subiectul mesajului:
MesajScris: Octombrie 29, 2008, 06:43:55 PM 
Neconectat
Jr. Member

Membru din: Octombrie 28, 2008, 04:20:17 PM
Mesaje: 5
Localitate: România
Un domn profesor de la Sibiu sustine ca i-ar conveni si publicitatea negativa.
Cine e de acord cu asta?

_________________
Stefan Dabija


Sus
 Profil  
 
 Subiectul mesajului: Re: Alexandru Simon - arheologul
MesajScris: Martie 30, 2011, 07:42:03 AM 
Neconectat
Sr. Member

Membru din: Aprilie 07, 2007, 09:20:25 AM
Mesaje: 49
La vechile calitati ale personajului se poate adauga acum una de arheolog. A iesit la rampa in media clujeana (martie), dind voiniceste cu muschii in fasole.
Pentru ca arheologii de serviciu ai Academiei clujene nu l-au satisfacut, a inceput sa interpreteze şi fantazeze: episcopi intorsi cu capul la apus, calugari peste tot, morminte nesapate, dar numarate. Dar cea mai voinica chestie este treaba cu ADN-ul care va demonstra romanismul local.
Circul lui Simon trage in program un arheolog orbete, sosit din Oltenia pentru a lumina lumea medievala ardeleana, doi academici ori naivi ori..., al treilea care ne-a îmbolnăvit cu "Feleacu lui Ştefan cel Mare" - care acu tace gros, şi un vladica proaspat interesat de fapte memorabile la nou scaun.
Este un "talent" acest personaj!
Ciudat este cum poate o lumea intreaga sa tolereze un mascarici de asemenea calibru. Dupa cum se misca, nu ar fi ciudat sa-l vedem azi-miine director la Muzeul de Istorie al Transilvaniei (de unde Ioan Piso, trebuie pina la urma sa se pensioneze), la vreun institut de istorie (de la care vreun post se va eliberat curind doar prin deces), la catedra (unde ar fi nevoie de o decimare) sau, poate, cea de primar la Feleacu.


Sus
 Profil  
 
MesajScris: Aprilie 10, 2011, 10:45:05 AM 
Neconectat
Hero Member

Membru din: Septembrie 15, 2007, 03:58:57 PM
Mesaje: 91
După ultimele mele informaţii, "nobila şi ortodoxa" faptă de la Feleacu s-a însoţit de două minciuni tocmai bune pentru context, spirit şi calitatea participanţilor:
1. autorizaţia de intervenţie arheologică a fost scoasă sub numele de "supraveghere arheologică", deşi NU a fost vorba despre aşa ceva, ci de satisfăcut curiozităţi personale. Monumentul în sine nu are nevoie de nici un fel de corectivă esenţială. Nici chiar schimbarea podelelor interioare nu reclama o cercetare de adâncime, pe lângă zidurile perimetrale.
2. toţi "voluntarii" săpători, inclusiv studenţi clujeni maghiari - puşi probabil să contribuie la recuperarea tuturor "răutăţilor" pe care strămoşii lor le făcuseră felecanilor ori altor actuali români verzi (cf. Caragiale) - au fost plătiţi cu câte 40 de lei/zi muncă. Nu ne interesează nici de unde, nici cine a plătit sumele neimpozabile ori nedeclarate la fisc.

Păcatul minciunii este de spălat la spovedanie, drept mulţumire pentru bune intenţii ori "ierarhi" recuperaţi, care privesc către apus!


Sus
 Profil  
 
MesajScris: Februarie 04, 2014, 06:12:00 PM 
Neconectat
Full Member

Membru din: Februarie 02, 2014, 07:59:10 PM
Mesaje: 19
La mai bine de doi ani de la prima postare pe subiect, nu pot decât să constat vertijul internaţional pe care personajul l-a luat. Peste tot a folosit aceeaşi formulă, prin care a început, l-a făcut acceptat şi publicat, în a doua fază, cei păcăliţi, nemaivrând să audă de el.
De curând am avut prilejul să-i vizionez contribuţiile publicate în revista "Hadtortenelmi Kozlemenyek". Nu s-a schimbat nimic; trebuie să cauţi cu imensă răbdare ca să descoperi dacă are, în adevăr ceva de spus nou ori a găsit vreun izvor care să modifice ceva.
Nu pot decât să deplâng pe cei care şi-au legat numele cu el în publicaţii (I. A. Pop, M. Rady). Nu-mi pot explica aspectul decât printr-o deplină naivitate. Aştept să citesc o recenzie la vol. englezesc despre Moldova (unde nu cred că are mulţi colegi înţelegători şi îngăduitori la talentul prolific care-l macină).
În urmă, revenit în sânul istoriografiei care l-a născut, a publicat unul dintre cele mai ameţitoare texte ce se vor putea citi, pentru totdeauna, în paginile revistei "Banatica", 2013. Stilul a ajuns la apogeu: se sufocă singur în paranteze şi paratextualităţi, nu mai ştie de unde pleacă şi ce ar trebui să încheie. Ca să nu dea impresia de eseu de hebdomadar, introduce câteva note de subsol: uriaşe, care înlocuiesc paginile propriu-zise, lăsându-le tipărite cum nu s-a văzut vreodată...
Ce să scriu? Personajul trebuia să se nască, trebuia să se vânture ca să convingă ce şi cum nu trebuie scris. Este o pildă atât de măiastră de şcoală incapabilă să formeze şi de istoriografie care înghite ca un pelican, tot ce i se pune pe birou, încât ar putea fi, peste decenii, temă de seminar la capitolul "răspăr în medievistica românească ardeleană".


Sus
 Profil  
 
Afişează mesajele din ultimele:  Sortează după  
Scrie un subiect nou Răspunde la subiect  [ 14 mesaje ] 

Ora este UTC + 2


Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 1 vizitator


Nu puteţi scrie subiecte noi în acest forum
Nu puteţi răspunde subiectelor din acest forum
Nu puteţi modifica mesajele dumneavoastră în acest forum
Nu puteţi şterge mesajele dumneavoastră în acest forum
Nu puteţi publica fişiere ataşate în acest forum

Căutare după:
Mergi la:  
cron
Powered by phpBB® Forum Software © phpBB Group
Translation/Traducere: phpBB România