Medievistica Forum

Forumul medieviştilor din România
Acum este Noiembrie 22, 2017, 06:42:09 PM

Ora este UTC + 2




Scrie un subiect nou Răspunde la subiect  [ 1 mesaj ] 
Autor Mesaj
MesajScris: Februarie 06, 2014, 09:38:22 PM 
Neconectat
Full Member

Membru din: Februarie 02, 2014, 07:59:10 PM
Mesaje: 19
Maria Crângaci Ţiplic, Arheologia reşedinţelor nobiliare în Transilvania: reşedinţele elitei săseşti (secolul al XII-lea - prima jumătate a secolului al XIII-lea). Studiu preliminar, în Banatica, 23, 2013, p. 347-368.

Autoarea este o perseverentă. După ce ne-a bucurat cu un volum ("Oaspeţii germani" în sudul Transilvaniei. Istorie, arheologie şi arhitectură (secolele XII-XIII). Bucureşti, 2011) multiplu plagiat ( vezi http://www.medievistica.ro/pagini/disc_ ... lagiat.pdf) şi generos în posibilităţile de a fi criticat (http://www.medievistica.ro/pagini/tribu ... ngaci.html, şi publicat mai atent în Annales Universitatis Apulensis. Series Historica, 16/I, 2012, p. 371-384), revine voiniceşte cu un studiu-promisiune. Pentru că, el este "preliminar".
Dacă vom censored de la titlu, vom vedea că el deţine deja o zestre care censored observaţiile. "Arheologia" care censored totul, practic este atât de subţire, că nici textul nu se poate ocupa de ea, ci - cum vedea, doar aspecte colaterale. Apoi, aflată diabolic (prin repetare) în grava eroare a nu avea nici cel mai mic habar despre geneza nobilimii regatului Ungariei, se cuplează două concepte ("nobilime" şi "elite") care sunt simţite apropiate, dar nu sunt echivalente. Nici măcar "patriciat" nu se putut folosi între aliniate, pentru că, nici acela nu se prea se ştie ce ar fi. Termenul cel mai bun este acela de "proprietar" (p. 365), care ar satisface pe toată lumea şi ar fi în acord şi cu următorul capitalism.
Ar mai fi de comentat de ce nu s-ar referi mai curând la "rezidenţe", decât la "reşedinţe". Nuanţa este probabil prea subtilă şi este mai bine ca toată lumea să poată face asocierea cu adresa poştală a respectivilor. Pe un asemenea subiect, într-o asemenea cronologie timpurie, totul este "preliminar" şi nu trebuie să visăm mult decât la speranţa că autoarea, lăsată liberă să facă arheologie, ar mai avea şi norocul minunat de a descoperi o "reşedinţă" deplin doveditoare pentru viaţa unui nobil-elită săsească timpurie.
Cu la fel de mare eleganţă, textul pe care îl avem în faţă este pastişat-copiat din propria carte. Iată şi paginile unde se pot citi cele republicate în fericita revistă a Banatului montan: p. 53 şi următoarele).
Autoarea nu şi-a imaginat vreodată că un "elit" poate să fi stat vreodată într-o "curte" mai modestă din care, în timp, să se fi mutat ori să fi amplificat o cetate sau "fortificaţie" (care-i mai sănătos de nebuloasă şi neangajantă categorial). Reşedinţa poate fi în concepţia semnatarei şi o simplă componentă dintr-un complex. Lista de la p. 354, reflectă nu doar termenii cu care s-a întâlnit prin scrisurile altora, dar şi incapacitatea de a-i discerne (vezi, spre exemplu, amestecul de fundus curiae = curtea/lotul curţii, care putea fi şi o simplă potenţialitate, nu deja un monument construit) ori ordona după vreun criteriu.
Presărate ici-colo, lucrările istoriografiei străine nu servesc acestui text decât ca podoabe ("lustru fără bază"). Pentru că este imposibil de regăsit vreo analogie de luat în seamă care să argumenteze preconceptele cronologice ale temei.
Nu există, în minunatul text analizat, nici cel mai mic temei serios pentru vreo discuţie legată de vreo "reşedinţă fortificată" particulară săsească de sec. XII (p. 355-361). Candoarea merge până acolo în a se recunoaşte că, de fapt, nu se cunoaşte nici cel puţin un singur nume de "rezident fortificat" german din secolul al XII-lea. Încă un pas mic, şi cu numele din prima jumătate a veacului al XIII-lea, tot nu iese nimic "arheologic" la temă. În fapt, determinativul este mai curând un fel de nostalgie a autoarei, decât ceva substanţă. A reveni la eponime, pentru a demonstra arhitectură, este de-a dreptul caraghios. Şi desuet ar fi să tot citezi din construcţiile pur teoretice ale unui arhitect (Paul Niedermaier) care citeşte pe hărţi de secol XIX, realităţi din secolele XII-XIII; sau tot opiniile aceluiaşi arhitect care face dintr-o criza agrară (europeană, nedemonstrată pe plan local), o altă teorie de istoria clădirilor rezidenţiale.
Cele puse cap-la-cap, drept exemple pentru precedente, sunt din categoria combinaţiei "cartofi cu portocale". Reşedinţa de la Sânnicolaul de Beiuş este un adevărat "palatium" aristocratic, al unei familii care a rupt din regat o parte mai mare decât Transilvania; Streisângeorgiu este o casă amărâtă cu ceva inventar mai răsărit; în timp ce Orăştie este o minunată unicitate de fortificaţie interpretată în total dezacord cu ceea ce se cunoaşte despre epocă. Mai departe, se mai scrie şi despre Sibiu, cu toate că am repetat (degeaba!) că acolo a fost sediul administraţiei regale a comitatului Sibiului (iar un Ioachim, fiu al lui Beche, nu poate fi sas decât din greşeală). Cum poate să-şi imagineze interpretatorul capelei rotonde din Piaţa Huet că ea s-ar lega doar de o "curte seniorială", care să nu aibă de-a face cu regele/regatul şi să fie, mai curând, a unui greav, nu putem scrie că s-ar denumi doar "variantă strict de patriotism local, în dezacord cu întreaga mobilare geografică a regatului".
O sinceritate sabotoare de frumoase ambiţii publicistice o face pe MCŢ să declare că "cercetările arheologice au identificat o astfel de reşedinţă doar într-un singur caz, cel al Viscriului (jud. Braşov)" (p. 364). Dincolo de arheologia care a fost deja stoarsă în fel şi chip, nici autoarea nu-şi poate depăşi bibliografia prin a vedea pe monumentul actual (ataşate vestului bisericii, în jurul fostului donjon) elemente romanice de o relevanţă esenţială.
Dacă s-a perseverat atât de îndărătnic în a crede că rotondele sunt un fel de călăuzitoare în identificarea unor reşedinţe (pre)nobiliare, ne întrebăm de ce nu s-a făcut asocierea şi cu rotondele de la Alba Iulia, Geoagiu sau Pelişor (Satu Mare)? Cine pe cine imita, elitarul sas ori anonimul pre-nobil ungur şi catolic?
Câteva imagini se despart de text, prin graţia editorilor revistei. Într-o ilustraţie, MCŢ mai face o grosolană manevră în a-şi ascunde maniera oneroasă în a-şi însuşi munca altuia (vezi https://www.facebook.com/photo.php?fbid ... =3&theater ).
În încheiere voi inversa concluziile oferite de autoare. Se remarcă o "răspândire la o scară mai mică [faţă de ce şi cine nu am aflat - nota AAR] a reşedinţelor nobiliare". "Toate cele menţionate mai sus [nu - nota AAR] reprezintă destule argumente şi indicii pentru o posibilă evoluţie a reşedinţelor nobiliare fortificate pe parcursul secolelor XII şi XIII" (p. 368).


Sus
 Profil  
 
Afişează mesajele din ultimele:  Sortează după  
Scrie un subiect nou Răspunde la subiect  [ 1 mesaj ] 

Ora este UTC + 2


Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 2 vizitatori


Nu puteţi scrie subiecte noi în acest forum
Nu puteţi răspunde subiectelor din acest forum
Nu puteţi modifica mesajele dumneavoastră în acest forum
Nu puteţi şterge mesajele dumneavoastră în acest forum
Nu puteţi publica fişiere ataşate în acest forum

Căutare după:
Mergi la:  
cron
Powered by phpBB® Forum Software © phpBB Group
Translation/Traducere: phpBB România