20.va rog sa-i scrieti numele corect, asa cum s-a semnat el, si cum este pe carte:
Sigler si nu
Siegler..istoriografia ne incurca la
cautare-in-NET, apare in istoriografie, sasii au inceput cu falsificarea, maghiarii au pastrat forma originala si (corect
etimologic, dar
istoric fals) si sub forma de
Siegler..
deschiderea directa...
e vorba despre cartea considerata de
cercetarea romaneasca DISPARUTA timp de aproape 200 de ani, (ciudat, sasii si maghiarii loco stiau de carte tot timpul, asa se intampla cand
nu comunica unii cu altii) scrisa de autorul sas, din Cibinium/Hermannstadt
Michael Sigler fost studiosus la
Wittenberg,
(Matr. Wittenberg:
1554/5 Rector. Stanislao Comite in Gorca:
Michael Sigler Cibiniensis Mart 5. (in: Revesz Imre:Magyar Tanulok Wittenbergen Melanchthon Halalaig [in:] Magyar Toertenelmi Tar. Oetedik Koetet. Pest MDCCCLVIII, pg 224)
1557 Rector al Gymnasium-ului din Corona/Stadt Cronen/Kronstadt/Brassovia/Brasso/Brasov
(
Josef Dueck: Geschichte des Kronstaedter Gymnasiums, 1845, pg.146):
http://books.google.de/books?id=BTJh6rzLDwgC&pg=RA1-PA144&dq=Michael+Sigler&lr=&as_brr=3&cd=9#v=onepage&q=Michael_Sigler&f=falseapoi 1559-?1563?
Rector al Gymnasiului din Cibinium/Hermannstadt/Nagy-Szeben/Sibiu (
http://www.brukenthal.ro/index.html ), syndicus Cibiniensis
Soterius nu il mentioneaza in lista lui mai mult decat lacunara a Rectorilor
Gymnasiului la care el insusi a studiat si apoi predat, in orice caz pana
1558 fusese Rector
Stephan Gross, apoi
1559 stim ca
Michael Sigler, apoi la
1563 (chiar cand se termina chronologia in manuscris!) apare ca Rector Magister
Lucas Unglerus...
Apoi Pastor Lutheran in Insula Christiana/Gross-Au/Kereszteny-Sziget/Cristian
si decedat, potrivit Mommsen dupa Seivert :Nachricht. v. siebenb. Gelehrten 299 si Haner Script. rerum Hung. I. 195....
+1585Trausch/Schuller: Schriftsteller Lexikon... vol respectiv inca nu l-am gasit..o sa adaug biografia cand dau de el..in NET avem numai vol I si Ergaenzungsband vol IV...
scrisa pana la
1563..pp.
41-89. -manuscrisul se
termina la anul 1563.
La pagina
89 gasiti o scurta notita biobliografica a editorului
Matthias Bel scrisa in Pressburg/Posonium/ Pozsony(acum ?Bratislava=nume inventat in sec. XIX si aplicat oficial din 1920) in anul editarii 1735, mentionand ca si
Istoria lui Bethlen l-ar fi folosit drept sursa.
Inseamna ca a folosit manuscrisul, pentru ca
editia de fata 1735 este de fapt editia PRINCEPS si de fapt, mai mult (anuleaza implicit princeps) ...UNICA ramasa pana acum.Daca
Matthias Bel a lucrat direct dupa
manuscrisul original...ceea ce nu stiu, dar daca..atunci inseamna ca sunt sanse manuscrisul sa fie gasit fie la actuala Bratislava..ascuns pe undeva, fie transportat la gramada impreuna cu restul archivei pe la sfarsitul sec. XVIII la Pest-Buda la Archiva Regala Ungara.
Poate insa a lucrat dupa o copie manuscrisa, se poate presupune
aceeasi copie dupa care a lucrat
Bethlen, de aceea il
mentioneaza special ar mai fi oarece sanse
manuscrisul original sa fie gasit la
Muzeul Bruckenthal (asa, nu Brukenthal!) printre nenumaratele necercetate manuscrise si lucruri intamplatoare.
Si de fapt ar trebui sa fie aici, intrucat aici in Cibinium/Hermannstadt/Nagyszeben/Sibiu procedura de copiere si trimitere de copii inafara era foarte curenta astfel avem exemplul numeroaselor copii manuscrise din
Georg Soterius...
semnificativ este faptul ca pana si
Georg Soterius(+1728): Cibinium, manuscrisul din 1728 a fost publicat prima data(bilingv, deci original latin si cu traducere noua in germana) numai in anul
2006, in Germania, Boehlau Verlag Koeln-Weimar-Wien, restul manuscriselor lui numeroase, nimic publicat.....zac prin Bibliotheca Muzeului Bruckenthal.
Prin aceasta avem fixate teoretic
punctele de cautare a manuscrisului original:
Bratislava,
Budapesta,
Sibiu. Cel mai probabil totusi ramane fixat focus-ul pe Muzeul Bruckenthal Sibiu. In ce priveste cautarea ipotetica inafara, internetul la indemana, comunicarea este mult mai eficienta..ramane sa cereti info asupra
colectiei Matthias Bel..si a colectie Bethlen eventual.. lucrul se poate rezolva in 2-3 zile daca intrebarile sunt puse precis la obiect.
In orice caz..si Schlözer, Engel ..Felmer,Scoala Ardeleana, Moekesch l-au cunoscut prin aceasta Editie Princeps 1735...chiar daca uneori intermediat unul-prin-altul si nu totdeauna direct citat.
Moekesch, cel care citeaza aceasta inscriptie Mihnea de aici .
.Sigler, Chronologia anno
1510 l-a cunoscut in aceasta editie..dar transcrierea anno
1510 distichurilor epitafului lui
Michne, cum scrie Sigler, difera putintel la Felmer..dupa EHEU el pune un semn exclamativ, la Sigler simplu punct..Dar Felmer mai modifica din cand in cand originale..asa ca...
Asa ori altfel este ff. important.
Asa ca ramane o sursa de prim rang in istoriografie.
Consider ca este datoria morala a Muzeului Bruckenthal din Cibinium/Hermannstadt/Nagyszeben/Sibiu sa publice urgent aceasta carticica mica in volum, insa mare in informatie si consecinte istoriografice.. si s-o publice si in NET deci LIBERA ONLINE..pentru oricine..mandria Orasului de avea loco istorici atat de importanti trebuie sa si-o castige prin merite concret realizate si palpabile, nu prin vorbe goale.
Si nu cumva sa o traduca ...sau sa modernizeze limba latina originala..cel mai bine este in facsimil..pentru ca..exista aici si greseli datorate TIPARULUI pe care le-am detectat oarecum..si numai avand facsimil sub ochi se poate lucra corect si desparti graul de neghina.Si de fapt
Bibliotheca Bruckenthal ar face bine sa se uite mai atent in
fisierul ei, NU in cel nou scris la masina-de-scris-mecanica, ci in cel vechi, scris cu litere gotice de mana..acolo gaseste aceasta editie Matthias Bel 1735 si in acest fisier imens, o munca-de-piramide...scris zeci de ani de aceeasi
mana de sas rabdator si acribic a carei scriitura o vad si-n somn, gaseste sigur
descriptia analitica a cartii lui Mathias Bel...deci mai clar cu AUTORUL Michael SIGLER si titlul..in FISA DESCRIPTIVA..dar pentru aceasta trebuiesc ochi sa vada si minte sa priceapa germana scrisa in gotice de mana.
Si totusi, ma nelinisteste oarecum faptul ca nu apare expres mentionat in
Cibinium cartea lui Georg Soterius (+1728 Deutsch Kreuz, pe langa Brassovia/Brasso/Corona/Stadt Cronen/Cronstadt/Brasov), insa pe de o parte Soterius nu da expres toate izvoarele folosite, pe de alta parte Sigler se ocupa prea putin de Orasul unde era
loco, Cibinium/Hermannstadt/Nagyszeben/Sibiu, si mai ales, in ultima perioada de redactare Soterius nu mai era in Hermannstadt, ci in Deutsch-Kreuz, deci nu mai avea contact nemijlocit pentru verificare continuu-curenta cu
Bibliotheca Gimnaziului Evanghelic (unde studiase la randul lui) din
Capela (
1192>:fosta
Biserica Praepositurae Cibiniensis St. Ladislaus))
St. Ladislaus, a doua oara refacuta ca
1592 AULA PRINCIPALA si BIBLIOTHECA Gimnaziului, 1898-2000 fals numita
Capela St. Jacobus, ultima data amanuntit fotografiata si documentata si, in perspectiva daramarii, prevenitor facut
plan amanuntit
iunie 1898 si daramata
iulie 1898. (Aceasta
Bibliotheca a Gimnaziului Evanghelic va fi preluata de viitorul Muzeu Bruckenthal, deci de
Bibliotheca Muzeului Bruckenthal).
S-ar putea manuscrisul lui Sigler sa fie mentionat in numeroasele celelalte manuscrise Soterius, ramase nepublicate (de ce?), dar si acestea trebuiesc citite pentru a vedea ce si cum.
ma tot intreb cine a pus zvonul in miscare in bibliografia romaneasca potrivit caruia ar fi disparut cartea lui Sigler...si toti s-au luat dupa..MICHAELIS SIGLERI
CHRONOLOGIAE
RERVM HVNGARICARVUM,
TRANSILVANICARVM ET VICINARVM REGIONVM
LIBRI DVO
nunc primvm in lvcem
editi
DECADIS I. MONVMENTVM II.cartea o gasiti mai sus, deci posting
19. unde gasiti si explicatii pe larg.
dar aici
deschiderea DIRECTA,
se deschide de 2 ori..aveti rabdare, nu pagina principala intereseaza, ci pagina 41 Sigler:
KLICK in dreptunghi pe Seite 41. si apoi rasfoiti in continuare.
http://books.google.de/books?id=vcxEAAAAYAAJ&printsec=frontcover#v=onepage&q=Michaelis%20Sigleri%20CHRONOLOGIAE&f=falsede ce o mai dau o data?
Fiindca este ff. importanta si pentru a o aduce la
cautare de titlu direct in server separat, deci de a ridica frame cel putin un nivel, pentru a nu o avea ascunsa in pivnita-de-sub-pivnita.
____________________________________________________________
unde a fost ucis
Mihnea Voda ne spune clar
Sigler, pg. 64:
1510 MICHNE, r) filius Draculae, ob summam crudelitatem & tyrannidem; regno Transalpinensis pulsus, in civitatem Cibiniensem transfugit, vbi, per insidias cuiusdam Demetrii Jachsith, sub arcu, iuxta myropolium(sic!) vrbis cibiniensis, ex improuiso trucidatus, die XII. mensis Martii, festo, Gregorio Papae dicato [...]
1. si 2. iulie 1898 daramate..
3.= actualul Gymnasium Bruckenthal, toate in Piata Huet, Curtea Bisericii Parohiale Sta. Maria, acum Biserica Evanghelica.
1. Turnul Preotilor (sub arcada lui a fost ucis Mihnea)
2.Capela (1192>fosta Biserica Praepositurae Cibiniensis St. Ladislaus)St. Ladislaus, 1592> Aula Principala & Bibliotheca Gymnasii Cibiniensis
3. Gymnasium Cibiniensis, fosta Schola Latina, acum Colegiul Bruckenthal
1. Turnul Preotilor (Mihnea ucis in tunelul de sub el [sub arcu]) 2. Capela St. Ladislaus 3. Gymnasium Cibiniensis 
unde a fost ingropat
mai intai Mihnea
ne spune tot Sigler, in acelasi loc, deci tot pg.64:
Michne, in templo S. Crucis, fratrum Praedicatorum, honorifice tumulatur, cum inscriptione sequentis epitaphii: [...] (urmeaza
inscriptia 1. pe o lespede de piatra ulterior disparuta, insa in Biserica Parohiala Sta. Maria, acum Biserica Evanghelica.. apare de altfel si placa de mormant a lui Mihnea, cu cealalta (
a doua) inscriptie..(amandoua date in Ioan Albu, op cit. (Inschriften..Hermannstadt..). Deci, ca sa fie clar: Mihnea are in Cibinium/Hermannstadt/Nagyszeben/Sibiu in actuala Biserica Parohiala Evanghelica Saseasca (fosta catolica Sta. Maria)
a douaplaca de piatra funerara...cu
a doua inscriptie (texte) diferite..cel putin despre prima inscriptia 1. aici in Sigler, anno 1510 se stie ca a fost inainte in actuala Biserica numita scurt Ursuline, fosta pana la reforma Lutherana
Biserica Manastirii Dominicane Stae. Crucis II (alaturi: str.Neustifft/Movilei/
1480: Newsteyfft)(prima era in sec. XIII la actuala gara, unde este Capela Crucii) (acum Ursuline), unde fusese prima data inmormanta Mihnea.
De fapt lucrurile
presupun ca s-au desfasurat asa:
Inmormantat initial la Dominicani (acum Ursuline), in Biserica, cu placa funerara cu inscriptia aceasta (Sigler) probabil scrisa si donata de cetatenii Orasului. ..
Apoi mormantul este mutat in Biserica Parohiala Sta Maria (acum Biserica Evanghelica) si pusa o piatra de mormant cu inscriptia 2. in Ferula, peretele de Sud, nr. curent 1..latina si slava veche (in chirilice, numai aceasta o traduc..totul dupa Ioan Albu, op.cit., pp.30-35, inscript.25., 26.). Numai aceasta inscriptie ni s-a pastrat.
A.
Sepultura . Mag(n)ifici/. do(mi)ni . Michaelis . Waywode . tra(n)salpi(n)i . hic . Cibi(n)y/ . in . die . beati . grego/ry . pe . per . Akschit . dolose . i(n)terfecti . A(nno) . d(omini) . 1 . 5 . 1 . 0 .B.
IC//XCC. (in slava veche, chirilice, dau traducerea in germana a lui Ioan Albu:)
Der Diener Gottes, der grosse Michael, Woiwode und Herrscher des ungrowalachischen Landes, Sohn des grossen Wiwoden Vlad, starb durch Gottes Gnaden im Jahre 7018(1510), am 12 Tage des Monats Maerz
(Slujitorul lui Dumnezeu, marele Michne, Voievod si Stapan al Tarii Ungro-Vlahia, fiu al marelui Voievod Vlad, a murit prin mila Domnului in anul 7018 (1510), in ziua a douasprezecea a Lunii Martie.)
D.
NI/KA A ramas inscriptia data aici in
Sigler..
inscriptia 1. a ramas la Dominicani, unde a citit-o Sigler.
Ulterior a disparut...Moekesch o citeaza dupa Sigler, Soterius(pana pe la 1725) nu o mai vede..(s-a uitat destul de atent prin biserici).
(Dominicanii cu manastirea si Biserica Sta. Cruce erau in sec XIII extra muros..actuala Piata Garii, Capela St. Cruce. In 1474, din cauza atacurilor turcilor, prin dispensa cu totul speciala (manastirile nu au ce sa caute intra muros) isi muta si reconstruiesc Manastirea si Biserica intra muros, mentinand patrocinul Sta Cruce. . Alaturi se afla Saltz-Thurn/Turnul Sarii. 1543 Biserica devine Lutherana, fratres praedicatores, dominicanii parasesc partial Orasul. La Contrareforma Biserica redevine Catolica, Manastirea Sta. Ursula..deci acum numita Ursuline.
Aici era..sau mai este? ingropat Mihnea Voda..unii scriu ca ar fi fost mutat in Biserica Parohiala, actual Biserica Evanghelica.. Un epitaf al lui s-a aflat initial aici de fapt..avem doua lespezi cu inscriptii..una, aici la DOMINICANI de el citita, o da
aici Sigler, care nu o citeaza pe a doua de fapt, cealalta, Ioan Albu, impreuna cu aceasta, acum insa numai a doua in Biserica Parohiala (Evanghelica) citita si citibila.
Citandu-l pe Moekesch, Ioan Albu ne da o informatie pretioasa, unde insa , fiind prea acribic in distinctia epitaph si piatra-funerara (de mormant-mormant), devine incurcata treaba, necrezand ca Moekesch nu este atat de precis si clar incat sa intelegi prin vorbele lui (Moekesch) altceva si altfel, Moekesch se refera la un epitaph, fara amanuntul transmutarii mormantului..si apare clar, neclarul..confuzia in interpretare...
la
nota 2., pg. 35 citat din Moekesch:
2) "Fuerstin Voica und Mihneas Sohn Mircea liessen auch ein Epitaph in der jetzigen Stadtpfarrkirche errichten, dessen Text vom Hermannstaedter Doktor Johann Salius gedichtet wurde".
Deci este in Biserica..in cea Parohiala..clar. Si nu pe zid exterior, partea de Sud, asa cum afirma
Engel, Geschichte I 193 ff. citat de Ioan Albu , nota 1., pg 35....
Se pun 2 intrebari:
1.la care din cele doua inscriptii se refera Engel?
2. intr-adevar afara pe zidul bisericii? mai mult decat improbabil..
Trebuie sa-l verific pe Engel, este in NET, sa vad ce bibliografie citeaza..sa merg pe fir inapoi...
De ce a fost ingropat intai aici si nu in Biserica Parohiala Sta. Maria?
Biserica Parohiala Sta. Maria era biserica orasului Cibinium/Hermannstadt, deci era a cetatenilor si numai pentru cetatenii Orasului.
Or Mihnea Voda nu era cetatean, civis, ci hospes, refugiat.
Si esti ingropat unde ai fost botezat...
Mihnea trecuse la catolicism..si actul oficial si solemn de CONVERTIRE (deci un fel de al doilea botez) la Catolicism s-a petrecut
cred eu, aici, la DOMINICANI, ei erau specialistii in convertire...nu avea cum sa fie convertit la Catolicism in Biserica Parohiala..a cetatenilor..
Biserica fosta a Manastirii Dominicane Stae. Crucis, acum Sta. Ursula, Ursulinecam cum arata acum, partea vazuta dinspre centru catre gara
aceeasi Biserica Dominicana apoi Ursuline, vazuta dinspre Gara in sus catre centru, cu Saltz-Thurn/Turnul Sarii (daramat 1890) alaturi..deci inainte de 1890 vazuta.
Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Autentificare
Înregistrare
FAQ
Căutare
