Medievistica Forum

Forumul medieviştilor din România
Acum este Noiembrie 19, 2017, 08:46:45 AM

Ora este UTC + 2




Scrie un subiect nou Răspunde la subiect  [ 21 mesaje ]  Du-te la pagina Anterior  1, 2
Autor Mesaj
MesajScris: Aprilie 19, 2011, 08:09:17 PM 
Neconectat
Hero Member

Membru din: Aprilie 23, 2008, 02:49:28 PM
Mesaje: 163
16.

Prioritati in Cercetare: Radu Heitel si Arheologia de Alba Julia
continui intr-un fel de la posting 12. (si repet, aici nu conteaza rezervele mele fata de continutul informatiei, ci conteaza prioritatea cronologica a informatiei...deci Radu Heitel a fost descoperitorul si cel ce-a comunicat primul,, nicaieri mentionat).

Intai dau iarasi spre memorare imaginea in care apare asa-zisa Biserica PRETINS ACUM NOU DESCOPERITA la VEST de Domul Episcopal Catolic, sageata rosie, cititi jos ce scrie Ileana Burnichioiu, de cine este facut planul:

Imagine
Fişiere ataşate:
17_burnichioiu.Plan Heitel Alba Julia.jpg [166.57 KiB]
Încă nu a fost descărcat


Si acum il las pe RADU HEITEL in anul 1981 sa-si faca prezentarea desoperirilor sale anterioare, deci din anii 60-1980 ai sec XX.
O face sintetic, de data aceasta insa accentul cade pe obiectele acolo gasite.
Si o face in:
Materiale si Cercetari Arheologice, XV, Muzeul Judetean Brasov 1981, partea 3 din 3 pp.446-449

http://www.scribd.com/doc/19733232/Materiale-i-cercetari-arheologice-XV-partea-3-din-3

sub titlul:
Radu Heitel: Sapaturile arheologice din Asezarea de la Alba Iulia

dar fiindca nu am incredere ca veti avea rabdarea sa rasfoiti cartea, va ofer aici toata prezentarea de el facuta., de fapt e concis si clar. Si poate astfel vedeti CINE SI CE A DESCOPERIT KLICK:

Imagine
Fişiere ataşate:
000.1 Heitel.jpg [525.32 KiB]
Încă nu a fost descărcat


Imagine
Fişiere ataşate:
000.2 Heitel.jpg [243.73 KiB]
Încă nu a fost descărcat


Imagine
Fişiere ataşate:
000.3 Heitel.jpg [335.44 KiB]
Încă nu a fost descărcat



Radu Robert Heitel in SCIVA: Studii si Cercetari de istorie Veche si Arheologie

http://www.cimec.ro/Arheologie/SCIVA/Tabel%20general.htm

Exista un indice multiplu de SCIVA (numai pana-n anul 1994), indicele este atat cronologic, numar-de-numar, cat si alfabetic, autori.
Mi-a fost greu sa inteleg cifrele initiale drept numarul-curent-de-articol, le-am confundat la inceput cu anii, nu intelegeam ce cauta 1991 la anul 1985, aceste numere-curente-de-articol merg continuu,deci nu repartizate pe ani si mi se pare o trebaba buna. Si admir indexarea in sine, care este logica, clara, o vezi..ar fi fost si mai bine sa fie legate diferitele moduri de indexare prin html, daca faci KLICK pe un index sa se deschida si celelalte.
Paginatia: indicele da numai pagina initiala, la pagina de sfarsit m-am orientat dupa pagina initiala a articolului urmator. Era necesar, pentru a vedea macar prin aproximatie cat de massiva(cantitativ) informatie aduce studiul respectiv. Am subliniat prin marire studiile explicit referitoare la Alba Julia..


Tomul 36 - Nr. 3 iulie - septembrie 1985

1991.RADU R. HEITEL, Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice din zona sud - vestică a cetăţii de la Alba Iulia (1968 - 1977) (I) pp.215 -231(?)



Tomul 37 - Nr. 3 - iulie - septembrie 1986

2039. RADU R. HEITEL, Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice din zona sud - vestică a cetăţii de la Alba Iulia (1968 - 1977). II. Piesele de metal pp.233 -248(?)


Tomul 42 - Nr. 3 - 4 iulie - decembrie 1991

2220.RADU R. HEITEL, Un vârf de lance din colecţia Institutului de Arheologie (Bucureşti) pp.245-248(?)

Deci in SCIVA pana la 1994 avem in total trei numere-absolute-de-articol Radu R.(obert) Heitel:

1991 (an 1985)
2039 (an 1986)
2220 (an 1991)

Deci cine vrea sa citeasca, poate sa caute numerele..deocamdata nu le-am gasit free-online.
Restul ,despre Alba Julia se spune ca ar fi ramas in arhiva de familie? inca nu tot publicat. Se pare ca unii le-au vazut..habar nu am..Din pacate si sotia a decedat...







Georg Schoenpflug von Gambsenberg


Ultima oară modificat de Georg Schoenpflug von Gam pe Aprilie 21, 2011, 11:38:12 AM, modificat de 4 ori în total.

Sus
 Profil  
 
MesajScris: Aprilie 20, 2011, 08:54:18 AM 
Neconectat
Hero Member

Membru din: Septembrie 15, 2007, 03:58:57 PM
Mesaje: 91
2c. În posesia unor citări directe furnizate de către http://www.plaiuluminatu.ro/articol--83 ... ntina.html
pot face comentarii punctuale la ceea ce s-a afirmat de către implicaţi.
"Chiar în faţa Catedralei a existat intenţia pentru amenajarea unui scuar de formă semicirculară cu o deschidere de 18 metri, şi în săpăturile care s-au făcut în acest sens de coborâre a nivelului de călcare ca să poată fi amenajat acest spaţiu a apărut mai întâi ruina unei fântâni de sec. XVII. Am avut intenţia să o punem în valoare şi adâncibnd săpătura în jurul fântânii pentru montarea instalaţiei de apă a apărut această ruină de formă semicirculară pe care noi o atribuim unei biserici. Se vede doar extremitatea estică a bisericii, navele fiind sub pământ”, a declarat Daniela Marcu-Istrate
AAR: s-a găsit o absidă aplatizată, iar arheoloaga aşteaptă "nave". Aceasta înseamnă oare că deja este văzut acolo un plan bazilical (cel ce conţine, prin definiţie, mai multe nave)?
"Abisda bisericii are ziduri groase de 1,1-1,2m: „era extrem de mult pentru o biserică medievală timpurie. Biserica avea dimensiuni mari, chiar foarte mari. Avea o elevaţie (înălţime) impresionantă fiindcă pentru o elevaţie mai mică erau suficiente ziduri de 70-80 cm”, a mai precizat Daniela Marcu-Istrate."
AAR: aprecierea elevaţiei este absolut fantezistă ("impresionantă").
"„Absida e mult mai mare decât ne-am imaginat noi. Această absidă cu deschidere foarte mare şi forma uşor aplatizată sugerează o biserică foarte timpurie de influenţă bizantină. În momentul de faţă noi putem să datăm când a fost demolată, putem să spunem când nu mai exista, însă nu avem suficiente informaţii să spunem când a fost construită. Bănuim şi credem că avem şanse 80-90% să fie adevărat, bănuim că aceasta poate fi biserica construită de principele Gyula care l-a adus pe episcopul Hierotheus la întoarcerea de la Constantinopol, unde fusese creştinat."
AAR: A existat un orizont de aşteptare "imaginat" - pare că arheologii ştiau dinainte ce ar trebui descoperit. Clasificarea unei construcţii, nici măcar deplin dovedite a fi biserică, drept "bizantină", nu ar fi fost îndrăznită de nici un fel de istoric cu bun simţ. Dacă se concepe că un zid semicircular, aplatizat, ar avea calitatea de "bizantin" ori "romanic", atunci se cheamă că cineva nu ştie ce vorbeşte.
De unde până unde Gyula a construit o biserică? De unde rezultă această certitudine, din care 80% se aplică noii descoperiri? În construcţia logică: 80% din 0.
"Noi o legăm şi de cimitirul descoperit de dl Blăjan (zona Dealul Furcilor – Izvorul Împăratului) unde avem foarte multe obiecte bizantine: cele mai multe obiecte bizantine descoperite într-un cimitir; sunt trei cimitire contemporane cu această descoperire (n.a. – biserica din faţa Catedralei Romano-Catolice)”, a completat Gabriel Rustoiu, arheolog şi director al muzeului albaiulian."
AAR: A avea biserica într-un loc şi cimitirul contemporan la câţiva km distanţă este o idee pe care d-l director ar trebui să o revizuiască; poate doar admiţându-se că înhumaţii săpaţi de către Mihail Blăjan nu erau creştini. A discuta atribuiri culturale pe baza unor artefacte este un risc enorm. Dacă lucrul ar merge, cumva în preistorie, nu acelaşi lucru se întâmplă în Evul Mediu. D-l director ar trebui să ştie că chiar şi numita "coroană a Sfântului Ştefan" are peste 50% componente de artă bizantină. Cum clasificăm capul pe care a fost purtată această coroană?
"Sunt două morminte în care am găsit catarame circulare de fier datate la 1.200. Ele sunt folosite de colonişti sau de meşteri veniţi din Europa Centrală. Ele sunt folosite de coloniştii saşi de exemplu. În jurul catedralei e un mic cimitir de colonişti din aceştia occidentali care au participat la şantierele de construire a Catedralei"
AAR: cataramele rotunde nu pot fi datate într-un singur veac. Arheologul persistă să creadă, aşa precum a mai şi publicat-o, spre deplinul inconfort intelectual, religios şi naţional al celor care o finanţează (Arhiepiscopia romano-catolică de Alba Iulia), că descoperă doar colonişti străini. Credincioşii unguri se îngropau unde, dacă au fost găsiţi doar colonişti?
"Este semnificativ şi faptul că această biserică veche a dat axul celor două catedrale. Ea se află exact în axul celor două catedrale."
AAR: şi "biserica Radu R. Heitel" se afla exact în axul catedralei actuale (vezi postările anterioare de imagini). Alt ax, transversal, trece prin poarta palatului episcopal. Nu reluăm aici misterioasa dispariţie a "bisericii Radu R. Heitel", despre care nu s-a pronunţat nici o silabă.
"Dar acest moment în jurul anului 1.000 coincide cu creştinarea regelui Ştefan cel Sfânt la Roma, deci mai degrabă atunci s-au început lucrările Catedralei Romano-Catolice – pentru că altfel, dacă Ştefan ar fi ctitorit această bisericuţă, următoarele peste ea s-ar fi dezvoltat...”, a conchis Daniela Marcu-Istrate."
AAR: simplă chestiune de cultură istorică medievală, dar cu adânci implicaţii în tema de arheologie - Ştefan I cel Sfânt, rege al Ungariei, nu a fost botezat la Roma, ci la el acasă! Deci, am conchide noi, îngreţoşaţi de faptul că "biserica DMI" a fost făcută de către bizantini, creştinii lui Ştefan I au clădit alta, mai departe. Numai că fenomenul de respingere atât de subtil conceput şi explicat trebuia să fie vizionar. "Marea schismă", cu ruptura dintre marile biserici, s-a produs la circa două decenii după moartea fondatorului de catedrală nouă "pur catolică", pe nume Ştefan I cel Sfânt deopotrivă pentru catolici şi ortodocşii greci contemporani (îndoielnic dacă şi pentru românii ortodocşi contemporani).
Doar două concluzii:
1. dacă ar fi, într-adevăr, o nouă biserică, ea trebuie raportată la aşa-zisa "biserică Radu R. Heitel", semnalată tot în zonă ori, mult mai bine, la datele istorice medievale care povestesc despre topografia Albei medievale (totalmente necunoscute de către arheologii ieşiţi la presă).
2. nici o evidenţă cronologică certă nu a fost furnizată, în afara datării ante quem fântână de sec. XVII.


Sus
 Profil  
 
MesajScris: Aprilie 21, 2011, 09:54:14 AM 
Neconectat
Hero Member

Membru din: Septembrie 15, 2007, 03:58:57 PM
Mesaje: 91
5. Roman şi post medieval
Scrisoare deschisă către arheologii romanişti ai Muzeului Unirii Alba Iulia

Stimaţi Colegi,

Presiunea ce se pune pe arheologia cetăţii Alba Iulia este una nefirească şi dincolo de orice normalitate. Din păcate, în România de astăzi, noţiunea normalului este invers proporţională cu anormalitatea monstruoasă.
Nu doresc să aduc, în bloc, justificări, nici vreo acuză la adresa prestaţiilor profesionale care s-au derulat ori se derulează pe moment. Dacă am făcut ori voi face astfel de lucruri, le voi face direct oamenilor care îşi vor asuma prestaţii, declaraţii ori publicaţii.
Arheologia cetăţii a avut parte de un şir întreg de arheologi „neinspiraţi”, care ne-au lăsat o moştenire complicată şi încâlcită (Radu R. Heitel, Gheorghe Anghel, Vasile Moga şi alţii). Bine „scuturate” paginile lor rămân zdrenţuite şi pătate. Ar fi fost suficient dacă „redescoperirea” suprapunerii castrului Legiunii a XIII-a Gemina de către cetatea medievală, operată de către clujeanul Mircea Rusu, ar fi dat un semn serios la o relaţie istorică şi arheologică, de care Alba Iulia nu se poate lipsi. Era un fel de a spune că exista un grup de istorici, foarte mândru şi băţos, de altfel, cu „orbul găinilor” ori care nu vedea pădurea din cauza copacilor.
Toate prestaţiile mici, descărcările expeditive ori cumpărate, au servit unor meschinării profesionale care deşi – poate, dar nu singur – nu vor ajunge vreodată în justiţie, tot se va găsi vreun istoric să le incrimineze. Nu imediat, dar cândva, în timp. Gloria de moment, cu defilarea la braţ cu un nou altar sau statuetă, nu se va răscumpăra niciodată în faţă aceluiaşi timp lung.
Alba Iulia s-a născut în jurul anului 1000 şi acesta este un fapt. A avut o istorie de care puţine localităţi ardelene ori româneşti au avut parte. A fost o capitală religioasă, apoi o capitală politică. Singura pe care a avut-o Transilvania ca stat în sine. Această realitate face ca tot ceea ce este istorie şi ni se oferă ca sursă istorică nouă să devină un bun nu al domniilor voastre, ci al nostru, al tuturor. Această dă dreptul tuturor să vă privească atent şi critic, să vă ceară calitate şi onestitate, noţiuni care, de obicei, se impregnează în structura unor oameni de bine.
Din păcate, cu o viziune metafizică dintre cele mai periculoase, arheologia cetăţii se împarte astăzi între „iubitorii” de Ev Mediu, cu prestaţia în vedetă a Danielei Marcu-Istrate, şi cea a „iubitorilor” aproape anonimi ai perioadei romane. Nu este o creaţie de moment, ci este „darul” unor dascăli ori formatori de opinie profesională care se mai mişcă printre noi, cu seninătate de îngeri nevinovaţi. Contrastul dintre cele două echipe se vede imediat, din mai multe puncte de vedere. Fiecare pare că a ţintit o altă cetate a Albei Iulia. Aş dori să remarc în plus, că din punct de vedere strict arheologic, prima parte este o excelentă „vânătoare” de contexte, cealaltă este una de artefacte pescuite (chiar şi cu buldozerul, cum se motiva deunăzi unul dintre informatorii presei). Ambele abordări sunt, profesional şi principial vorbind, păguboase.
Să revenim însă la realitatea romană. Este aproape de neconceput, pentru un profesionist adevărat, să-şi urmărească o „iubire” fără să se intereseze de ce s-a întâmplat cu ea pe parcursul timpului. Este ca şi când ţi-ai lepăda iubita devenită, biata, babă. A urmări castrul doar pentru cei mai puţin de 150 de ani în care a funcţionat în piatră, şi a nega, şterge, arunca ori pur şi simplu a nu pricepe, a nu vrea ori a neglija cu dinadinsul ce s-a petrecut cu el la o distanţă de sute de ani, în condiţiile în care şti cu certitudine că topografia romană a fost respectată, cum s-ar numi oare?
Relevanţa stratigrafică post-romană este esenţială în a şti dacă, într-adevăr, ceea ce ai descoperit este cert roman şi nu medieval ori medieval refolosit.
S-au semnalat drumuri şi construcţii masive, care privite doar superficial, dau de înţeles că erau foarte sus situate, de care medievali şi oamenii vremurilor premoderne, par să nu fi ştiut nimic, să le fi ocolit ori, poate – foarte puţin verosimil – prezervat pentru clipa de eternitate a anului 2011. Cum am mai văzut pe undeva întrebarea: „în fundaţiile romane descoperite, s-au încartiruit cătanele lui Mihai Viteazul?” Dacă ar fi fost adevărat, este minunat, dacă nu, atunci, totuşi, unde au dormit aceeaşi soldaţi? Este aproape ridicol să le semnalezi, declari şi publica fără să explici ce s-a întâmplat cu ele în cetatea medievală. De ce arată astfel, de ce nu sunt şi mai mult distruse ori spoliate? Altfel parcă asistăm la ruperea unui film prost: până aici romani, dincolo neantul!
Oricare dintre descoperirile de piese (statui, altare) care indicau o sorginte non-militară, nu pot fi transferate în realitatea castrului roman. S-au dat deja explicaţii grăbite pentru un „templu al lui Nemesis”, fără ziduri, doar cu două posibile decoruri din el, ce facem însă cu gladiatorul din castru? Ce vom face cu oricare altă descoperire care nu s-ar mai potrivi contextului? Va fi un continuu şir de excepţii de viaţă militară romană din întregul Imperiu? Va deveni castrul Legiunii XIII-a Gemina chintesenţa performanţelor civilizaţiei celor două oraşe romane din afara lui?
În condiţiile în care canonicul Ioan Mezerzius şi-a pus casa peste rezidenţa guvernatorilor Daciei (str. Munteniei), în condiţiile în care un Zamosius descrie repetat piese romane adunate şi colecţionate în vremuri dinaintea lui, în condiţiile în care clădirile arhiepiscopiei romano-catolice mustesc de piese romane încastrate, iar grădina aceluiaşi palat moşteneşte încă vechea expoziţie muzeistică a principilor ardeleni, este nevoie ca cineva să mai clameze, atragă atenţia ori să se indigneze că asemenea mărturii nu servesc nici măcar la avansarea conceptului de continuitate materială romană în Evul Mediu?
Castrul roman, în ciuda oricăror resentimente, deformări profesionale, nu poate fi cercetat arheologic în absenţa acceptării realităţilor medievale şi premoderne pe care le-a trăit din plin. Este un concept elementar, care trebuie să fie însuşit ca o politică a bunului simţ, dincolo de cât de dubioasă ori nu ar fi astăzi restaurarea care aduce sute de mii de pavele ori lovele.


Sus
 Profil  
 
MesajScris: Aprilie 21, 2011, 02:45:10 PM 
Neconectat
Hero Member

Membru din: Aprilie 23, 2008, 02:49:28 PM
Mesaje: 163
19.

Mecenasok/MECENATI
http://adatbank.transindex.ro/html/alcim_pdf5782.pdf

un exemplu concret din aceasta baza-de-date, pg.251.

GYULAFEHÉRVÁR, vár.
Történeti adatok:
1469 okt. 7. Várad. Miklós küküllei főesperes, erdélyi püspöki helytartó tudatja az erdélyi káptalannal, hogy a királynál, — nehezen bár, — de ki- eszközölte, hogy a gyulafehérvári vár leromboltassék és a sáncok betömessenek (ut totum Castellum distrahatur et fossata eiusdem impleantur per totum, ita superfiat superficies terrae similis). Erről az engedélyről írást kapott, me- lyet azonnal megküld nekik, mihelyt a kiállításáért járó 27 forintot kezeihez juttatják. Jó lenne, ha minél hamarább érteküldenének „ut in tempore dictum Castellum distrahatur, et in nihilum redigatur et nova omnia ex parte Serenis- simi Domini Matthiae Regis... praestruenda habeantur.“ (Közölve: Szeredai, A.: Notitia Veteris et Novi Capituli Ecclesiae Albensis Transilvaniae. Albae- Carolinae, 1791. p. 104.; regesztában közölve: Beke A.: Az erdélyi káptalan levéltára Gyulafehérvárt. Tört. Tár. 1890. 150. 1. 332. sz.)

Si prin aceasta s-a practicat la sapatura ptr constructie noua un fel de Arheologie Spontana, s-au gasit obiecte,iar Mecenatii-COLECTIONARI MEDIEVALI si MODERNI (aveti destui, cititi baza-de-date de aici) au MUTAT obiectele gasite la sapaturi in ALTE CLADIRI, care poate au devenit la randul lor RUINE (Celelate parti din Palatul Episcopal de exemplu, care acum nu mai sunt, consultati la posting anterior. planul Visconti)...dar NU RUINE ANTICE...chiar daca dedesuptul lor se aflau autentice RUINE ANTICE..insa OBIECTUL ANTIC ADUS din COLECTIE si aici ingropat a doua iara sub noile ruine, nu este din ACEASTA EVENTUAL RUINA ANTICA (sub aceasta RUINA MEDIEVALA sau MODERNA)...

Exemple de eventuale sapaturi VECHI, ocazie pentru Arheologie Spontana:

GYULAFEHÉRVÁR, püspöki kert.
Történeti adatok:
1520 márc. 19. Várday Ferenc gyulafehérvári provisorának számadás- könyve: „. . .hominibus II. in horto ligonizantibus dedi d. XVI.“
1520 márc. 20, 21, 22, 23., ápr. 2., máj. 21., júl. 27, 31. Ugyanott hasonló kifizetések a kertben dolgozó egy vagy két kapásnak, naponként és szemé- lyenként 8 dénár.
1520 márc. 22. Ugyanott kifizetés: „Item alleum ad plantandum emere feci d. X.“
1520 ápr. 3. Ugyanott kifizetés: „ . . . hortulano ad servicium dedi fl. I.“
1520 ápr. 11. Ugyanott kifizetés: „ . . . ligonizatoribus II in horto exteriori pro peponibus dedi d. XVI.“
1520 ápr. 14. Ugyanott kifizetés: „ . . . uni homini ligonizanti in horto pro cucumeribus dedi d. VIII.“
1520 ápr. 19. Ugyanott kifizetés: „Item Seripi pro reformacione clavis orthus exterioris et pleh dedi d. IIII.“
1520 jún. 16. Ugyanott kifizetés: „ . . . hominibus III in horto exteriori ligonizantibus pepones dedi per den. VIII. ...d. XXIIII. Item hortulano pro calciamentis dedi d. X.“
1520 jún. 23. Ugyanott kifizetés: „Item hortulano ad servicium dedi fl. I.“
1520 jún. 25. Ugyanott kifizetés: „Item pro plantis caulium IIIM VII dedi d. LXXIII.“
1520 júl. 3. és 4. Ugyanott kifizetés: „ . . . hominibus II. in horto Borza per reservaculum piscium laborantibus dedi d. XVI.“
(Közölve: Lukcsics P.: A gr. Zichy család id. ágának okmánytára. XII. Budapest, 1931. 386, 387, 390, 392, 393, 398, 404, 406. 407, 408, 413, 414. l.)


E ciudat pentru Alba Julia, unde STAU RUINA PESTE RUINA IN FELII DE TORT ISTORICE, in orice caz sa afirmi ca un site unde s-a gasit un capitel de coloana statistic vorbind tipic ptr. sec XII-XIII (dar si mai tarziu) sa afirmi ca acest site este CASTRUM ROMANUM, fiindca acolo s-au gasit si oarece statui, placute votive..autentic romane, clar.. DAR DACA AU fOST ADUSE NUMAI DE LA 10 m mai incolo?..sau mai departe...
Un mic indiciu: Pivnite-amenajate-ca-Depozite-de-Antichitati nu sunt o practica noua aplicata numai la Muzee.

Incurcate sunt caile SAPATORILOR si SAPATURILOR...


Georg Schoenpflug von Gambsenberg


Sus
 Profil  
 
MesajScris: Mai 13, 2011, 06:48:42 PM 
Neconectat
Hero Member

Membru din: Aprilie 23, 2008, 02:49:28 PM
Mesaje: 163
20.


Plan Alba Julia 1752 (copiat 1806)

Tot din Istoria Transilvaniei, 3 vol. ed. maghiara, aici la medievistica.ro/Forum/ data in lista bibliografica de carti online. [b]Link-uri: Baza de date online[/b]. De fapt, nu este din..ci este pe serverul respectiv..aici nu e descarcata imaginea, ci trimis link-ul spre...il dau pentru ca multi NU VOR SA CITEASCA CARTEA sau nu pot..si au oarece sfiala, pudoare (i-as spune puturosenie ordinara la invatatul limbilor...e boala cea mai tipica..)...vis-a-vis de cartile in limbi straine...

este un plan foarte corect si foarte amanuntit. arheologii care mai umbla pe acolo au nevoie de el ca de painea calda, sa stie cam ce a fost acolo pe unde sapa... unii stiu..dar cand vrei sa-i tragi de urechi pe cei ce habar n-au pe ce lume se afla, ...ca-n banc:...eu sap de aici si pana aici...trebuie sa ai planul aici la indemana..sa poti sa-i dai in cap sapatorului palmas ...

Planul il gasiti in cartea respectiva sub titlu de mai jos ( numai ce-i scris mare e ttilul original, restul e oarece traducere).
.... mai aveti aici ,pe cetati.medievistica.ro/forum/ oarece Plan Alba Julia, cu Fortareata Moderna, la Planuri Kriegsarchiv Wien Kriegsarchiv Stockholm..dar acesta de acum e ORASUL in genere....trebuiesc combinate in cercetare...iar pe pagina anterioara aveti inca o data planul de mai sus insa cu explicatiile lui Giovanni Morando Visconti.
Dar AICI as dori sa va atrag atentia..ESPLANADA CU COLOANE...e cam mare...
Daca doriti sa-l vedeti mai bine, actionati din maus arata grafica si o data deschis, se manevreaza mai usor..:


Gyulafehervar terkepe 1752 (Masolat 1806)/ Plan Alba Julia 1752 (Copie 1806)
Imagine


Georg Schoenpflug von Gambsenberg


Sus
 Profil  
 
MesajScris: Mai 13, 2011, 06:58:09 PM 
Neconectat
Hero Member

Membru din: Aprilie 23, 2008, 02:49:28 PM
Mesaje: 163
20.


Plan Alba Julia 1752 (copiat 1806)
(preluat textual de pe http://www.cetati.medievistica.ro/forum/ )

Tot din Istoria Transilvaniei, 3 vol. ed. maghiara, aici la medievistica.ro/Forum/ data in lista bibliografica de carti online. Link-uri: Baza de date online. De fapt, nu este din..ci este pe serverul respectiv..aici nu e descarcata imaginea, ci trimis link-ul spre...il dau pentru ca multi NU VOR SA CITEASCA CARTEA sau nu pot..si au oarece sfiala, pudoare (i-as spune puturosenie ordinara la invatatul limbilor...e boala cea mai tipica..)...vis-a-vis de cartile in limbi straine...

este un plan foarte corect si foarte amanuntit. arheologii care mai umbla pe acolo au nevoie de el ca de painea calda, sa stie cam ce a fost acolo pe unde sapa... unii stiu..dar cand vrei sa-i tragi de urechi pe cei ce habar n-au pe ce lume se afla, ...ca-n banc:...eu sap de aici si pana aici...trebuie sa ai planul aici la indemana..sa poti sa-i dai in cap sapatorului palmas ...

Planul il gasiti in cartea respectiva sub titlu de mai jos ( numai ce-i scris mare e titlul original, restul e oarece traducere).
.... mai aveti aici ,pe cetati.medievistica.ro/forum/ oarece Plan Alba Julia, cu Fortareata Moderna, laPlanuri Kriegsarchiv Wien Kriegsarchiv Stockholm..dar acesta de acum e ORASUL in genere....trebuiesc combinate in cercetare...iar pe pagina anterioara aveti inca o data planul de mai sus insa cu explicatiile lui Giovanni Morando Visconti.
Dar AICI as dori sa va atrag atentia...Esplanada cu COLOANE...
Planul e cam mare
Daca doriti sa-l vedeti mai bine, actionati din maus arata grafica si o data deschis, se manevreaza mai usor..:


Gyulafehervar terkepe 1752 (Masolat 1806)/ Plan Alba Julia 1752 (Copie 1806)
Imagine


Georg Schoenpflug von Gambsenberg


Sus
 Profil  
 
Afişează mesajele din ultimele:  Sortează după  
Scrie un subiect nou Răspunde la subiect  [ 21 mesaje ]  Du-te la pagina Anterior  1, 2

Ora este UTC + 2


Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 1 vizitator


Nu puteţi scrie subiecte noi în acest forum
Nu puteţi răspunde subiectelor din acest forum
Nu puteţi modifica mesajele dumneavoastră în acest forum
Nu puteţi şterge mesajele dumneavoastră în acest forum
Nu puteţi publica fişiere ataşate în acest forum

Căutare după:
Mergi la:  
cron
Powered by phpBB® Forum Software © phpBB Group
Translation/Traducere: phpBB România