Cimitirul dobrogean este mutilat în văzul tuturor şi cu o seninătate tipic valahă. Există în România legi care privesc patrimoniul, ca şi altele care ar putea băga la puşcărie pe profanatorii de morminte. Este vorba despre o nesimţire neţărmurită, care este vânturată public fără grija vreunei consecinţe. Pentru că deja avem formulată acuza către arheologi de a încetini autostrăzile, nu mai este nevoie decât de un alt deget de politician cu epitete de nereprodus în scris, pentru ca să asistăm la o culpabilizare publică a celor care trebuiau să-şi facă munca deja de cel puţin un an. Dacă ar fi fost bani disponibilizaţi din timp, dacă arheologii ar fi fost mai cointeresaţi material decât sunt, dacă pe sectorul respectiv nu ar fi acţionat monopoluri arheologice după sistemul din oricare sector public, dacă ... Cimitirul în sine este o mărturie istorică, despre care nu te poţi pronunţa la primele morminte. Dar, în fond, nu este important acest lucru. El există şi trebuie recuperat! Am avea oare vreo scuză dacă ar fi cimitir bulgăresc? Scandalul ar fi şi mai mare şi de anvergură europeană! Dacă ar fi "bizantin" nu ar interesa pe nimeni şi ar trebui urgent ras? Această optică este găunoasă de la început. Cimitirul este o valoare patrimonială, care este lichidată cu viteză, indiferent de ce semnificaţii cultural-istorice ar avea el. Distrugătorii ştiu bine că nu vor avea de luptat cu nici o opinie publică a societăţii civile, că arheologii sunt o ceată slabă de iobagi ai statului, iar oasele scoase cu buldozerele nu vor aduce nici anatema biserici ortodoxe, veleitare la titlul naţional. În aceste condiţii, zbaterile la temă sunt furtuni în pahare cu apă! NU suntem capabili a ne comporta ca nişte europeni normali, vom continua să fim nişte periferici ciudaţi, priviţi cu milă ori scârbă.
|