Tentativă subversivă de instituire a monopolului cercetărilor

 arheologice de salvare din România, infirmată de MCPN

Site-ul nostru preia următorul comunicat:

„Ca urmare a diferitelor interpretări apărute în media referitoare la diferendele dintre Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Biroul de presă al MCPN face următoarele precizări: 

Discuţia din cadrul şedinţei de guvern din data de 12 ianuarie 2011 a vizat analizarea cauzelor întârzierilor înregistrate în realizarea programului de construcţie a autostrăzii Cernavodă-Constanţa.

În cadrul discuţiei, MCPN a arătat că Parlamentul României a adoptat Legea 278 din 24 decembrie 2010 (Legea 278/2010) privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii – publicată în Monitorul Oficial nr. 898 din 31 decembrie 2010.

Conform art. 7² al acestei legi (L. 278/2010), la articolul 15, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins:

«(1¹) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă nu se aplică pentru serviciile de cercetare şi descărcare de sarcini arheologice pentru patrimoniul arheologic şi siturile arheologice. Lucrările vor fi realizate de către Muzeul Naţional de Istorie a României şi de celelalte instituţii muzeale legal abilitate.»

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional consideră că prin această prevedere, introdusă printr-un amendament parlamentar, fără consultarea MCPN, poate fi afectată în mod negativ activitatea de descărcare de sarcină arheologică aferentă investiţiei menţionate, din următoarele considerente:

În primul rând, intervenţia legislativă citată este susceptibilă de a institui un monopol în domeniul descărcării de sarcină arheologică, prin limitarea la anumite instituţii care va duce la blocarea tuturor lucrărilor de investiţii publice şi private, datorită lipsei de capacitate, instituţională şi profesională, a instituţiei beneficiare. Prin efectul acestei intervenţii legislative, se anulează dreptul de a desfăşura orice tip de cercetare arheologică tuturor cercetătorilor din Universităţi şi din Institutele Academiei Române, entităţi cu tradiţie în acest domeniu şi cu o contribuţie semnificativă, inclusiv în activităţile premergătoare descărcării de sarcină arheologică pentru investiţii importante.

Dincolo de consecinţele menţionate, textul introdus este inaplicabil şi lipsit de coerenţă, marcat de contradicţia între cele două teze ale sale (dispoziţiile neaplicându-se unor servicii şi lucrări, care sunt, mai apoi, „încredinţate direct” unor instituţii) şi contravine atât principiilor care stau la baza actului normativ supus modificării, respectiv OUG nr. 34/2006, cât şi reglementărilor speciale care guvernează domeniul cercetării arheologice (OG nr. 43/2000).

În consecinţă, MCPN va propune Guvernului modificarea de urgenţă a OUG nr. 34/2006, în sensul abrogării alineatului (1¹) al art. 15. Totodată, MCPN atrage atenţia asupra întârzierilor care vor surveni până la adoptarea acestei modificări legislative şi care, evident, nu sunt imputabile MCPN.

Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, a arătat că MCPN nu este implicat decât în faza de avizare a documentaţiilor, şi că toate celelalte faze de proiectare, contractare, expropriere şi construcţie sunt exclusiv în competenţa MTI. În momentul de faţă, tronsonul Cernavodă-Medgidia este descărcat de sarcină arheologică, urmând ca, în data de 28 ianuarie 2011, după avizarea în cadrul Comisiei Naţionale de Arheologie, DJCPN Constanţa să emită Certificatul. Pe tronsonul Medgidia-Constanţa se lucrează în trei puncte. În alte opt puncte ale traseului urmat de autostradă, lucrările de cercetare arheologică nu pot începe, deoarece MTI nu a efectuat exproprierile.

Biroul de presă al MCPN.

17 ianuarie 2011

Comentariile noastre:

Un bun pas, sănătos, înapoi, către o situaţie care interzice monopolul.

România este în continuare tributară unui sistem dual comunist-capitalist, în care executarea săpăturilor arheologice şi raportarea lor este o asumare profesională directă, de oameni specializaţi şi atestaţi individual, în timp ce toate contractele se monopolizează de instituţii (semi)bugetare care sunt angajatorii acelor specialişti.

În condiţii de liberă concurenţă, obligatorii în Europa, în România, nici un specialist străin, dar dintr-o ţară a comunităţii europene, indiferent cărei instituţii i-ar aparţine, nu poate să exercite dreptul de a face săpături arheologice. Prezenţa acestor specialişti ar liberaliza practicarea meseriei, ar aduce un plus de competenţă şi ar asigura condiţii materiale decente de practicare a meseriei de arheolog.