În anul 1469, regele Ungariei, Matia I de Hunedoara, plătea copierea şi minierea unei cărţi liturgice (misal). Printre multele cărţi împrăştiate, care proveneau din vremea sa, aceasta se păstrează la Roma, în Biblioteca Vaticana Rossiana nr. 1164. Tot acolo se păstrează o imagine care-l reprezintă: folio 126^v, nr. cat. 78 a I (fig. 1).

         La o distanţă de patru decenii, în 1500 (10 august), Ştefan cel Mare dăruia Mănăstirii sale Putna o dveră, cu scena Răstignirii, în care se lăsa reprezentat (fig.2).

         Îmi închipui că, aşa cum am observat-o şi eu, cele două imagini, aşezate alături (fig.3), nu pot decât să frapeze. Stabilesc punctele comune pe care le observ:

-          Poziţionarea în acelaşi colţ stâng, de jos, al tablourilor votive;

-          Similitudinea mâinilor;

-          Similitudinea coroanei;

-          Decoraţia de mantie cu pietre colorate.

        

Este imposibil ca între ele să nu existe o relaţie de concepţie şi realizare. Doar că, dacă păstrăm judecarea „ortodoxă” a dverei, nu se prea înţelege cum regele Matia era reprezentat în acelaşi manieră.

Nu pot trage nici o concluzie definitivă, fără să fiu sigur că nu greşesc. Dar explicaţii ar fi necesare.

 

Gelu Munteanu