Trei inscripţii  din sec. XVI-XVII

descoperite la Biserica “Sf. Dumitru”

com. Zahareşti, jud. Suceava[1]

În urma cercetărilor arheologice de la Biserica „Sf. Dumitru” din com. Zahareşti, jud. Suceava, efectuate de arheologii Florin Hău şi Ştefan Dejan, au fost identificate trei inscripţii lapidare, una fiind vechea pisanie a lăcaşului mai sus amintit şi celelalte două, pietre funerare.

            Fiind solicitat de cei doi cercetători, am studiat inscripţiile în vederea coroborării informaţiilor conţinute de acestea cu datele arheologice, rezultatele urmând a fi prezentate de cei doi cercetători într-un studiu ceva mai cuprinzător. Materialul de faţă prezintă descifrările şi traducerile, după cum s-a convenit cu descoperitorii inscripţiilor, prin bunăvoinţa cărora am avut acces la materialul epigrafic.           

Pisania inaugurală este şi cea mai veche inscripţie dintre cele trei, are dimensiunile de 0,68 X 0,50 m, lăţimea chenarului de aproximativ 3 cm, lungimea hastelor aproximativ 6,50 cm, distanţa între rânduri de 1 – 1,5 cm. Inscripţia, executată în tehnica champ levé, are pe alocuri unele deteriorări însă reconstituirea textului nu a prezentat dificultăţi – din acest motiv –, textul respectând, în cea mai mare parte, formularul cunoscut al pisaniilor medievale moldoveneşti.  

1. $ Cu voia Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea
2. Sfântului Duh, cu voia robului lui Dumnezeu, pan Nicoară Hâră, pârcălabul Hotinului
3. şi din porunca sa a zidit hramul sfântului
4. arhierarh Nicolae în zilele binecredinciosului
5. domn Io Petru (Rareş) Voievod şi s-a sfinţit cu mâna
6. mitropolitului Grigorie în anul 7053 (1545) luna iulie 20.

Este cel puţin curios faptul că inscripţia conţine hramul vechi al bisericii „Sf. Nicolaie”, în prezent biserica din Zahareşti având hramul „Sf. Dimitrie”. De altfel, acest amănunt este singurul care nu corespunde datelor cunoscute în prezent despre trecutul bisericii din Zahareşti. Atât cei doi cercetători amintiţi mai sus, cât şi preotul bisericii sau enoriaşii aflaţi de faţă au susţinut că nu au ştiut că lăcaşul de la Zahareşti a avut un alt hram.

Desigur, au fost unele motive serioase pentru care a fost abandonat şi dat uitării numele primului sfânt în cinstea căruia s-a ridicat iniţial biserica. Asemenea cazuri sunt foarte rare şi este destul de dificil a găsi o explicaţie sigură printre cunoscători – inclusiv ierarhi bisericeşti –, deseori, lăcaşurile de cult pot căpăta un nou hram la o resfinţire, însă este sărbătorit şi cel vechi.

În cazul bisericii de la Zahareşti – ca o ipoteză de lucru – se poate bănui o pângărire sau vărsare de sânge în altar, ceea ce impune întreruperea funcţionării pentru câteva decenii, reluarea activităţii presupunând un nou început cu o nouă sfinţire, părăsindu-se inclusiv vechiul hram. Probabil, cu această ocazie – în cazul în care nu poate fi vorba despre o etapă de refacere a bisericii, ceea ce poate constitui  a doua variantă – pisania ce se afla iniţial deasupra intrării a fost îngropată în pridvor, locul unde a şi fost descoperită.   

A doua inscripţie este o piatră de mormânt iniţial de formă trapezoidală, în prezent este ruptă, are lăţimea în partea inferioară de 0,65 m şi lungimea pietrei de 1,45 m. Inscripţia este executată în tehnica sgraffiti cu excepţia primelor două litere care compun cuvântul  sunt profilate, probabil ca şi restul textului pierdut, lungimea hastelor este de 8 cm. Tehnicile de execuţie diferite ar putea sugera grija destinatarului de a-şi pregăti un epitaf încă din timpul vieţii, preocupare de care cei care l-au îngropat nu au mai fost interesaţi în aceeaşi măsură.

\

2. pentru al său

3. Constantin de la Zahareşti

4. care s-a strămutat la veşnicele lăcaşuri şi a fost îngropat aici în anul

5. 7103 (1605) iunie 5

Ultima inscripţie este o altă piatră de mormânt de formă trapezoidală, are lăţimea în partea superioară de 0,64 m şi în partea superioară de 0,56 m, cu un chenar dublu executat, asemenea inscripţiei, în tehnica champ levé, lăţimea chenarul este de 0,67 m, lungimea hastelor variază între 6 (rândurile 1-4) şi 10 cm (rândurile 5-6).

1. $ Acest mormânt

2. l-a făcut cneaghina Măriuţa panului său pe nume Costin

3. Crăcu care

4. s-a strămutat la veşnicele lăcaşuri. Întru pomenirea sa în zilele lui Io Ştefan (II Tomşa) Voievod

5. în anul 7130 (1622) luna ianuarie 18 zile

Vitalie Josanu