
Arbaleta corviniană de la Varna, Adrian Andrei Rusu
De oarecare vreme mi-am propus să semnalez o piesă care mi-a fost semnalată în anul 2010, după o vizită făcută în Bulgaria. S-a dat de ea întâmplător, la Varna, în timp ce se vizita muzeul locului de luptă al celebrei bătălii (1444). Sper ca zăbovirea să fie utilă, chiar şi aşa, restricţionată la consultare, precum am reuşit să o „recuperez” eu... [continuare]
A la turca bre..., Gelu Munteanu
Sentimentul că mi se oferă în program şi sunt obligat să predau o istorie partizană, l-am îngăduit la-nceput instinctiv, ca român. Aşa trebuie să fie, mi-am spus.
Carnavalii de Mediaş din speţa epigonico-cavalerească
S-a mai scris la noi despre prestatorii medievalismului la nivel de week-end. Pentru că oamenii implicaţi nu au învăţat nimic şi nici nu dau semne că ar dori să înveţe, le vom descrie încă odată cultura în operă. Fără să introducem, de astă dată, nici un fel de cuvinte pedagogice istorică, foarte speciale.
Nobilime şi nobilitate în Transilvania voievodală. Familia nobiliară de Geoagiu de Sus (Gyogh) sub Árpádieni şi Angevini, Octavian Tătar
Localitatea Geoagiu de Sus aparţine comunei Stremţ, din judeţul Alba, situându-se pe drumul ce duce de la Teiuş la mănăstirea Râmeţ. Intrarea în istorie a localităţii Geoagiu de Sus şi a zonei aferente acesteia din fostul comitat Alba este legată de o familie nobiliară din această localitate [continuare]
De la clişeele de cancelarie regală la imaginarul contemporan (imagini mentale din frontiera medievală sud-transilvăneană), Petre Beşliu Munteanu
Frontiera în Evul Mediu era pe de o parte o realitate geografică şi, în secvenţe de imagini mentale, una create din proiecţia centrului politic asupra teritoriului de margine. În cazul frontierei de la răsăritului Ungarie medievale [continuare]
Repere istorice privitoare la începuturile autonomiei politice a Cetăţii Albe în cadrul Ţării Moldovei,
Vitalie Josanu
La mijlocul veacului XIV, Regatul Ungariei, stimulat prin subsidiile Sfântului Scaun dar, mai ales, de perspectiva înfruptării din beneficiile comerţului de mare amploare din Marea Neagră, a preluat ofensiva în extremitatea vestică a Hoardei de Aur. În scurt timp, la iniţiativele antitătare ale lui... [continuare]
Emblema Moldovei pe o loggie a regelui Matia Corvin de la Visegrád, Gelu Munteanu
De câţiva ani a intrat în circuitul publicistic maghiar un studiu-volumaş, dedicat unui sector de palat regal din Visegrád[1] . În obiectiv se află o loggie ridicată de către regele Matia Corvin în ... [continuare]
A la turca bre..., Gelu Munteanu (14.12.2011)
Teutonii după 800 de ani, Mirela Strătulescu (21.09.2011)
Carnavalii de Mediaş din speţa epigonico-cavalerească (20.07.2011)
Repere istorice privitoare la începuturile autonomiei politice a Cetăţii Albe în cadrul Ţării Moldovei, Vitalie Josanu
Istoriografie de ca-tifea, prof. Solomon Ţiglaru
De ce nu m-au botezat Menumorut? prof. Solomon Ţiglaru
Gunoi medievistic pentru copiii din România
Istoria Sighişoarei si grupul istoricilor de artă care au curtat-o, Gelu Munteanu
Mic tablou al stărilor din medievistică
Arbaleta corviniană de la Varna, Adrian Andrei Rusu (29.01.2012)
Nobilime şi nobilitate în Transilvania voievodală. Familia nobiliară de Geoagiu de Sus (Gyogh) sub Árpádieni şi Angevini, Octavian Tătar (12.04.2011)
De la clişeele de cancelarie regală la imaginarul contemporan (imagini mentale din frontiera medievală sud-transilvăneană), Petre Beşliu Munteanu (23.03.2011)
Emblema Moldovei pe o loggie a regelui Matia Corvin de la Visegrád, Gelu Munteanu
Relaţia de familiaritate în comitatul Ugocea secolului al XV-lea, Diana Iegar
Creştinismul românesc în preajma Anului O Mie: în căutarea identităţii, Adrian Andrei Rusu
Heraldica transilvană a lui Ioan de Hunedoara, Adrian Andrei Rusu
Ştefan cel Mare şi Transilvania. Un inventar critic, date nevalorificate şi interpretări noi, Adrian Andrei Rusu
Saşii în timpul lui Gabriel Bethlen. Consideraţii sursologice şi istoriografice, Paul Laurenţiu Luca Horga
Feudalismul românesc, Cosmin Popa-Gorjanu
Opţiuni politice şi diplomatice ale saşilor transilvăneni (1526 - 1541). Cazul oraşului Sibiu,
Paul Laurenţiu Luca Horga