Suceava declară: „Arheologie ignorată”

 

 

 




 

Din altă parte a Moldovei, ne sosesc vești.

DCCPCN Suceava a identificat vestigii arheologice (ziduri ce nu pot fi decât medievale) în două dintre locurile în care Consiliul Județean Suceava construiește parcări și amenajări specifice pentru monumente istorice, respectiv la Dragomirna și Rădăuți.

Descărcare de sarcina arheologică nu s-a efectuat (deși cele două plasamente se găsesc amândouă în zona de protecție a
monumentului), iar excavațiile s-au executat fără asistență de specialitate. Utilajele pe care le „adorăm” infinit (= buldozerele) au distrus în bună măsură urme de construcții istorice (ele sunt documentate fără nici un dubiu pe site-ul www.suceava.djc.ro, prin pana lui A. Buzincu).

Instituția a solicitat intervenția președintelui Consiliului Județean Suceava pentru a se sista lucrările până la efectuarea cercetării arheologice.

Județul Suceava (pe teritoriul căruia se găsesc șapte monumente înscrise în Lista Patrimoniului Mondial și altele tot atât de
cunoscute și respectate), mai are parte de asemenea proceduri. Concluzia este cristal de limpede: în aceste cazuri tocmai instituțiile publice oferă probe grosolane de ignorare a legislației. Realitatea este oficial recunoscută în documentele Consiliului Județean: administrațiile locale sunt primele și cele mai agresive adversare ale monumentelor.

S-a ajuns până la proces, împotriva Primăriei Șcheia care a emis o autorizație de construire (și a refuzat apoi să intre în legalitate) pentru un teren aflat în vecinătatea imediată a ruinei Cetății Șcheia (monument de categ. A) fără a solicita avizul prevăzut de lege și, evident, fără ca beneficiarul să fie pus în situația de a efectua descărcarea de sarcina arheologică a suprafeței de câteva mii de m2 pe care a ridicat un sediu de firmă.

Am aflat ceva nou? Din păcate, nu! Este vorba despre aceleași realități, multiplu repetate. Administrația centrală este ori totalmente mioapă ori pare a fi complicea „europenizării” României prin mijloace de vandali și prădători.

 

Vasile Mizgan