Mărturie medievală pentru „kürtöskalács”?


      Probabil că mulți cetățeni au luat notă că economia secuiască se bazează pe cartof, lemn, uneori pe morcovi, pe ceramica de la Corund și pe deliciosul „kürtöskalács”. Termenul a ajuns să fie transcris chiar pe românește. El semnifică de fapt „cozonac pe ori de horn”. În alte locuri li se mai spune și „hornoaie”, termen pe care eu l-aș recomanda cu cea mai mare căldură. Dacă maghiarii traduc absolut tot ce mișcă, înoată sau se gândește, de ce nu ar face și românii la fel?

Originile istorice ale produsului se pierd pe undeva.

În biserica din Rugănești (jud. Harghita) am descoperit un instrument pe care îl pot oferi, la nevoie, celor care sunt interesați în arheologia produsului culinar. Iată scula ce pare foarte potrivită pentru făcut hornoaie: fig. 1.

Pentru critici mai exigenți, aș putea să sugerez că ar putea fi și o „tora”. Termenul din urmă nu-l mai traduc, mizând pe înalta cultură a acelorași critici.

 

 

Albert Mártonfalvi

 

fig. 1.