„România post-medievală”

 

 

Nobilimea Scăpătată SRL

 

 


 

 

            În toată Europa, fosta nobilime medievală continuă să trăiască. Este uneori înzestrată cu moșii pe care le administrează cu greu, din cauza sărăciei, alteori trăiește modest și fără averi, dar cu grijă pentru perpetuarea acelei demnități asigurate de gloria trecutului.

            În România de azi, vechea elită locală scoate încet capul. O face cu prudență pentru că un nume ca „Popa de Popa” sau „Moga de Săliște” stârnește iritare muncitoresc-țărănească sau pur și simplu ilaritatea din zicala chelului cu tichie de mărgăritar.

            Alți nobili vor fi curând altceva decât niște simple „nume” cu rezonanță de cronică. Un Sturza sau Cantacuzino vor însemna, după încheierea proceselor de recuperare a averilor confiscate de către statul comunist, efigii de averi importante.

            Printre cazuri, am reținut unul. Contextul reapariției sale în peisajul contemporan este însă atât de stupefiant încât merită a fi consemnat. Îl puteți vizualiza aici (foto 1, 2) sau la cumpărături în Hațeg.

 

 

Vasile Mizgan